Articole recente

Afla distanta pe care urmeaza sa o parcurgi, dar si ce poti vedea pe drum!
Forum: Topicuri Noi
- In ce locuri din tara va propuneti sa mergeti in 2017? 30-01-2017
- Vacanta mea de iarna 30-01-2017
- Partiile din Romania 30-01-2017
- Bucovina, colt de rai 30-01-2017
Top Obiective

Antricot de vita banatean
O reteta banateana, care reuseste sa combine inspirat carnea de vita cu mazarea si ciupercile. ...
Bilete de Avion
6 voturi
din
Pestera cu sute de galerii, un oras imens in care si-au gasit adapost geto-dacii
La 5 kilometri de Mangalia, in apropiere de Vama Veche, te asteapta un loc incarcat de mister si istorie, in jurul caruia s-au tesut legende – Pestera Limanu, asemanatoare cu cea mai lunga pestera din lume, Pestera Mamut din S.U.A.
Oameni de vaza de la noi, precum Vasile Parvan, au lansat supozitia ca Pestera Limanu fi aceeasi cu Keiris, unde geto-dacii s-au adapostit in timpul domniei lui Dapys. In acele timpuri, proconsulul romanilor, Marcus Licinus Crassus, a venit in zona pentru a cuceri intreaga regiune a Dobrogei. Oamenii au coborat sub pamant, dar romanii au cautat in toate intrarile intortocheate, le-au astupat si i-au infrant pe cei de acolo prin infometare. Exista dovezi, precum incaperi zidite, galerii care au fost prelucrate de oameni si folosite ca si adapost, ori chiar altare sau morminte, care ne fac sa credem ca aceasta pestera a una si aceeasi cu stravechea Keiris.
Pestera mai este cunoscuta si sub numele “La icoane” sau “Pestera de la balta”, nume ce provine de la chipurile din piatra care se afla chiar la intrarea in pestera. Se presupune ca aceste figuri ar fi fost facute ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. Imaginile pictate din interiorul cavernei infatisau oameni cu o pata neagra in mana dreapta. Se povesteste ca ei ar fi apartinut unei categorii de seama, ferita de rau, pestera fiind pentru acestia un loc de meditatie sau refugiu.
Din datele tehnice ale pesterii-labirint putem enumera: lungimea de peste 3.000 de metri, intrarea situata la o altitudine de 25 de metri, orientata spre sud, larga de 3, 5 metri si inalta de 1,4 si temperatura constanta de 12 grade C. Lipsa curentilor de aer a facut ca in galeriile din sectorul doi al pesterii sa se dezvolte o fauna bogata, caracteristica pesterilor si depozitelor de guano, populata de lilieci. Pestera da impresia unui oras imens, organizat in trei cartiere, galeriile aparand ca niste stradute intretaiate care comunica unele cu altele sau se infunda brusc.
Pentru unicitatea ei, Pestera Limanu a fost declarata rezervatie speologica inca din anul 1959, astfel ca merita sa o treci pe lista locurilor vizitate, macar in parte, pentru ca daca ar fi sa o parcurgi in intregime, ai avea nevoie de cateva zile bune.
Diana Petrut
Oameni de vaza de la noi, precum Vasile Parvan, au lansat supozitia ca Pestera Limanu fi aceeasi cu Keiris, unde geto-dacii s-au adapostit in timpul domniei lui Dapys. In acele timpuri, proconsulul romanilor, Marcus Licinus Crassus, a venit in zona pentru a cuceri intreaga regiune a Dobrogei. Oamenii au coborat sub pamant, dar romanii au cautat in toate intrarile intortocheate, le-au astupat si i-au infrant pe cei de acolo prin infometare. Exista dovezi, precum incaperi zidite, galerii care au fost prelucrate de oameni si folosite ca si adapost, ori chiar altare sau morminte, care ne fac sa credem ca aceasta pestera a una si aceeasi cu stravechea Keiris.
Pestera mai este cunoscuta si sub numele “La icoane” sau “Pestera de la balta”, nume ce provine de la chipurile din piatra care se afla chiar la intrarea in pestera. Se presupune ca aceste figuri ar fi fost facute ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant. Imaginile pictate din interiorul cavernei infatisau oameni cu o pata neagra in mana dreapta. Se povesteste ca ei ar fi apartinut unei categorii de seama, ferita de rau, pestera fiind pentru acestia un loc de meditatie sau refugiu.
Din datele tehnice ale pesterii-labirint putem enumera: lungimea de peste 3.000 de metri, intrarea situata la o altitudine de 25 de metri, orientata spre sud, larga de 3, 5 metri si inalta de 1,4 si temperatura constanta de 12 grade C. Lipsa curentilor de aer a facut ca in galeriile din sectorul doi al pesterii sa se dezvolte o fauna bogata, caracteristica pesterilor si depozitelor de guano, populata de lilieci. Pestera da impresia unui oras imens, organizat in trei cartiere, galeriile aparand ca niste stradute intretaiate care comunica unele cu altele sau se infunda brusc.
Pentru unicitatea ei, Pestera Limanu a fost declarata rezervatie speologica inca din anul 1959, astfel ca merita sa o treci pe lista locurilor vizitate, macar in parte, pentru ca daca ar fi sa o parcurgi in intregime, ai avea nevoie de cateva zile bune.
Diana Petrut
Etichete: Dobrogea pesteri Romania Pestera Limanu refugiu
"Pestera cu sute de galerii, un oras imens in care si-au gasit adapost geto-dacii " citeste si:
-
Castelul Corvinilor, proiect indraznet: turniruri, amfiteatru pentru spectacole si un sat mestesugaresc medieval (VIDEO)
18 Ianuarie 2017 -
Timisoara Capitala Culturala Europeana va fi promovata si printr-un traseu gastro-cultural banatean
09 Martie 2017 -
Istoria zbuciumata a celor mai faimoase piese din tezaurul romanesc: Closca cu puii de aur
02 Septembrie 2016 -
O noua atractie ecoturistica in Tara Dornelor: Centrul de vizitare al Parcului National Calimani
06 Iunie 2016 -
Incursiune in lumea subterana: Pestera Popovat
12 August 2016 -
Mai multe zile libere in 2017, mai multe ocazii de a calatori
20 Decembrie 2016 -
Unic in lume: Tunelul celor 365 de sfinti din Statiunea Straja
07 Noiembrie 2016
As invita_o pe autoarea acestui articol la o tura in pestera Limanu, pt ca banuiesc ca e interesata de subiect din moment ce a scris despre asta. In aceasta tura o sa aiba si ocazia de a face niste fotografii la fata locului, pentru a_si insoti randurile de imagini reale, nu de poze din cu totul alta pestera. Pestera Limanu este o pestera formata in calcare sarmatiene ce nu au cum sa arate ca in poza postata de dansa! cred ca datoria unui jurnalist este sa ofere o imagine reala a locului despre care scrie, sa se documenteze temeinic, sa isi verifice sursele si sa treaca prin filtrele personale , formate in scoala de jurnalism, toate speculatiile facute de alte persoane despre subiect.