Istoria zbuciumata a celor mai faimoase piese din tezaurul romanesc: Closca cu puii de aur

Poate cel mai faimos tezaur romanesc este "Closca cu puii de aur", descoperit in mod intamplator, in anul 1837, de catre doi mesteri pietrari, Ion Lemnaru si Stan Avram, socru si ginere, la Pietroasele, in judetul Buzau, si care avea sa provoace in jurul sau o intreaga serie de evenimente, dezvoltand o istorie proprie zbuciumata. Angajati de catre antreprenorul albanez Anastase Tarba Verusi, cunoscut si sub porecla de Arnautul, cei doi mesteri extrageau piatra de la poalele masivului Istrita pentru ridicarea zidului Episcopiei Buzaului. In timpul executarii acestor lucrari, o viitura a rupt podul de la Calnau, iar autoritatile i-au incredintat aceluiasi Verusi si construirea podului, ceea ce a insemnat necesitatea unui surplus de piatra. Mesterii pietrari Ion Lemnaru si Stan Avram au descoperit piesele tezaurului doar prin simpla ridicare a unor blocuri de piatra, intr-o alveolare.

Din pacate, Verusi a zdrobit cu toporul piesele, pentru a le face mai compacte. Au fost apoi recuperate partial de banul Mihalache Ghica, frate al domnitorului Alexandru D. Ghica, care l-a si adus in atentia lumii stiintifice a vremii. Popularitatea internationala a dobandit-o in urma Marii Expozitii Universale de la Paris, din 1867, cand a fost restaurat si expus sub supravegherea lui Alexandru Odobescu, care a si publicat ulterior monografia arheologica dedicata tezaurului de la Pietroasele. La sfarsitul lunii noiembrie 1875 a fost furat din Muzeul de Antichitati din Bucuresti si recuperat in anul urmator, insa cu inscriptia deteriorata. In anul 1884 trece printr-un incendiu si aruncat pe fereastra pentru a fi salvat, apoi restaurat la Berlin. In 1917 a fost trimis in Rusia, impreuna cu tot tezaurul national, si s-a intors partial de acolo in 1956 (10 piese din cele 12), iar din 1971 este expus la Muzeul National de Istorie al Romaniei.

Tezaurul avea initial, 22 de piese, in greutate totala de aproape 19 kg. Dintre acestea, cinci sunt lucrate doar in aur, o patera (platou mai mic) cu decor in relief si o statueta in centru (statueta reprezinta un personaj feminin cu un pahar in maini, asezat pe un tron impodobit cu un vrej de vita de vie); un colan cu o inscriptie gravata cu caractere runice; doua vase poligonale, unul octogonal si altul dodecagonal, care se disting prin forma aparte a tortilor, compuse din doua pantere, sprijinite cu labele din fata pe o placa decorata si cu cele din spate si coada, pe fundul vasului.


Ca sa ajungeti la Pietroasele, mergeti pe Drumul National 1B, spre Ploiesti, apoi o luati pe "Drumul Vinului". Calatoria cu masina pe aceasta ruta e o adevarata placere, mai ales ca soseaua este buna, iar de-o parte si de alta a drumului se vad mii de randuri de vita de vie. In doar 15 minute ajungeti in centrul comunei si veti observa de departe, cladirea Primariei. Virati la stanga, iar in cateva minute ajungeti la Statiunea Viticola Pietroasele, in pivnitele careia, timp de 115 ani, au fos depozitate sticle cu soiuri pretioase de vin. De la Statiunea Viticola, continuati drumul pana la indicatorul care arata "Closca cu puii de aur" si de unde o ulita pietruita va va duce pana la locul in care a fost descoperit tezaurul.