Istoria masurarii timpului: Muzeul Ceasului, unic in Romania

Desi conventie nascocita de noi, timpul a ajuns sa ne obsedeze. Am aflat ca este relativ. Stim ca secundele pot fi ani, iar anii clipe. Am facut ora din 60 de minute, ziua din 24 de ore, dar nu mai stim daca lucrurile stau chiar asa. Nu stim daca nu cumva insusi timpul nu ne-a jucat o festa si s-a comprimat sau s-a dilatat pe furis. Gurile rele spun ca de mult minutul nu mai are 60 de secunde initiale, iar ca ziua abia daca mai ajunge la 16 ore. Poate ca la un moment dat, intrati pe axa timpului infinit, vom trimite toate ceasurile la muzeu, devenind obiecte ancestrale rudimentare, bune de studiat doar trecutul. Dar iata ca tendinte sunt deja de ceva vreme, la Ploiesti.

Muzeul Ceasului din Ploiesti

Unic in Romania si vechi de aproape jumatate de secol, Muzeul Ceasului din Ploiesti cuprinde o bogata colectie de ceasuri faurite de mesteri vestiti din Europa, cele mai multe fiind adevarate opere de arta. Organizat din initiativa profesorului N.I. Simache, ca sectie a Muzeului de Istorie, el a fost instalat mai intai intr-o sala din Palatul Culturii, pana cand, prin achizitii, a capatat un patrimoniu atat de bogat incat a avut nevoie de un local propriu.

Colectia de ceasornice a fost adusa intr-o cladire construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, care a apartinut lui Luca Elefterescu, politician conservator in primele decenii ale secolului al XX-lea, in mai multe randuri prefect al judetului Prahova. Cei care trec pragul acestui muzeu au ocazia sa urmareasca evolutia mijloacelor de masurare a timpului, de la primele ceasuri - cadranele solare, ceasurile arzatoare, cu apa (schita ceasului cu apa preluata din d`Horologerie Ancienne) sau cu nisip - pana la ceasornicele mecanice "antice" si cele moderne.

Colectia Muzeului cu ceasuri

In prezent, muzeul are o colectie de aproape 1000 de piese, printre care: cadran solar, pendul construit din lemn in 1634, ceas pus in miscare printr-o cadere de apa (Londra, 1654), primul ceas de buzunar ("oul de Nürnberg"), orologii de turn, o piesa din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mana construit in acelasi an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maestrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elvetieni (Pres Vaucher, A. Hess).

Sunt prezentate ceasuri care au apartinut unor personalitati (Constantin Brancoveanu, Al.I. Cuza, Mihail Kogalniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Hasdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicatii in afara orelor, ca si alte obiecte legate de tema. Mergeti sa vedeti lumea ceasurilor, lumea timpului si timpurilor, acordati-va inima cu tic-tacul si intelegeti profund noima acestui demers: exploatati din plin clipa, caci iata, e deja istorie!