La pas prin locuri incarcate de istorie: Bistrita, cel mai nordic oras germanic fortificat din Transilvania

Bistrita reprezinta cel mai nordic oras germanic fortificat din Transilvania si un excelent punct de pornire in explorarea Carpatilor Orientali. Primii colonisti ai Bistritei au fost germanii, care au primit pamant, mine si privilegii in schimbul apararii granitelor Transilvaniei. Prima mentiune a localitatii dateaza din anul 1241, cand codicele manastirii Echternach mentioneaza intre asezarile distruse de catre mongoli si "oppidum Nosa", numele dat de catre colonisti asezarii intemeiate pe malul raului Bistrita. Ulterior s-a generalizat numele preluat de la localnici, Bistrita (Bistritz, Bezterce, Bystriche). Altadata un targ prosper, nevoit sa se apere de atacurile repetate ale inamicilor, orasul pare astazi cufundat in liniste si uitare. La o privire mai atenta insa, calatorul descopera un loc fermecator, care te invita la o calatorie in trecut.

Majoritatea cladirilor istorice din Bistrita sunt grupate in jurul Pietei Centrale, dominata de inaltul turn gotic al Bisericii Reformate. Construita initial pentru franciscanii minoriti, biserica este un amestec de stiluri: romanic (secolul XIII), gotic (secolele XIV-XV) si renascentist (secolul XVI). Pe partea de nord, se intinde un rand de case cu arcade, numit Sirul Sugalete, unde, la sfarsitul secolului XIV, se gaseau atelierele mestesugaresti apartinand breslelor. Acestea au fost primele locuinte cu doua niveluri din Bistrita si sunt inca in stare de folosinta, iar la capatul din dreapta al sirului se poate vedea intrarea pentru trasuri a casei parohiale din 1480. La est, se inalta Casa a Argintarului, care, la inceputul secolului XVI, era locuinta unui mare mestesugar bijutier al vremii, de unde si insemnele breslei aurarilor - doua potire in basorelief, sculptate pe ancadramentul ferestrei cu deschidere semicirculara.

La mica distanta se afla si Muzeul Judetean Bistrita-Nasaud, gazduit intr-o fosta cazarma a armatei austriece si ale carui exponate ilustreaza istoria si arta zonei, etnografia si istoria naturala. Un alt punct important din zona centrala este Turnul Dogarilor, parte din vechiul zid de aparare al cetatii Bistritei si singurul care s-a pastrat din totalul de 18. Cu o inaltime de 25 de m, constructia de piatra e structurata pe trei nivele, din care cele superioare au spatii cu incaperi si ferestre. Partea inferioara, necompartimentata, a fost folosita ca magazie, avand un portal masiv spre oras. De aici se asigura, printr-un tunel subteran, legatura cu Abatia Benedictinilor, de unde tunelul continua spre Catedrala Evanghelica, ca apoi sa ajunga pe dealul fostei cetati de pe Burich, un deal situat in apropierea orasului. In prezent, detine o colectie impresionanta de papusi si masti, apartinand creatiei baronului Alexandru Misiuga.

Biserica Evanghelica, inscrisa si ea pe lista monumentelor istorice, a fost ridicata pe fundatia unui lacas de cult construit de primii colonisti sasi si atestata documentara pentru prima data intre anii 1332-1333. Se poate mandri cu unul dintre cele mai inalte turnuri, de 75 m, dar si cu cea mai veche sculptura ecvestra din Transilvania, aflata in interior. In Bistrita mai puteti vizita Casa memoriala Andrei Muresanu (situata pe strada cu acelasi nume, la nr. 19), in care poetul, autor al imnului national "Desteapta-te, romane", s-a mutat in 1822, cand locuinta in care s-a nascut a fost distrusa in urma unui incendiu. Pe langa o colectie de lucruri apartinand poetului, cladirea adaposteste in prezent si o expozitie cu tema Revolutiei Romane de la 1848 si Biblioteca Judeteana pentru copii si tineret. De asemenea, mai puteti vedea Sinagoga, renovata prin programul "Cultura 2000", finantat de Comisia Europeana, precum si cu fonduri de la Ambasada SUA, de la diverse fundatii europene, dar si cu mijloace locale. Interiorul acesteia functioneaza astazi ca sala de spectacole de muzica clasica si de teatru, iar balconul ca loc de desfasurare pentru expozitii de pictura, sculptura sau fotografie.

Sursa fotografie: www.hailabord.ro