Sursa inepuizabila de inspiratie pentru diversi scriitori din literatura romana, precum Costache Negruzzi, Mihail Sadoveanu sau Ion Creanga, Cetatea Neamtului a devenit o destinatie de vacanta de mare atractie, mai ales in urma investitiilor facute.

Originea numelui cetatii Neamt

Situata in apropierea orasului Targu Neamt, aproape de cel mai inalt varf al culmii Plesului, cetatea se numara printre monumentele medievale de mare valoare din Romania. Numele ei provine de la raul Neamt, cel care a “botezat” atat orasul, manastirea din apropiere, judetul si mai tarziu orasul Piatra, care dupa mijlocul secolului al XIX-lea a devenit Piatra Neamt.

Cetatea Neamtului, istorie zbuciumata

In paginile de istoriei ale acesteia citim ca a fost construita in timpul lui Petru Musat, prima atestare documentara datand din 1395, iar perioada de glorie a sa corespunde domniei lui Stefan cel Mare care a suprainaltat vechile ziduri ale cetatii, a ridicat cele patru bastioane ale curtii exterioare si a construit podul in forma de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatra.
In 1646 Vasile Lupu a transformat cetatea in manastire, mai tarziu a fost distrusa partial de Dumitrascu Cantacuzino, iar in 1691 rezista eroic asediului armatei polone condusa de regele Ioan Sobieski. Distrugerea ordonata de Mihai Racovita face ca Cetatea Neamtului sa-si piarda importanta militara ajungand sa fie macinata de trecerea timpului sau asaltata de localnicii care foloseau piatra de aici in diverse constructii.

La timpuri noi, infatisare noua

Sub conducerea arhitectului Stefan Bals au loc lucrari de reconsolidare, intre 1968-1972, iar dupa 1992, in cadrul programului UNESCO de restaurare si renovare a monumentelor istorice au continuat intentiile de reinfrumusetare. Mai tarziu, intre 2007-2008 fondurile europene au facut minuni.
Aici se pot vizita in prezent diferitele sali ale cetatii, vechiul paraclis, bucataria, monetaria si dormitoarele. Spatiile povestesc despre istoria intreaga a cetatii, cele mai atractive fiind sala de sfat si judecata, sala armelor, inchisoarea si paraclisul.
Vizitatorii pot admira fotografii sau copii dupa documente vechi, care reinvie atmosfera din vremurile trecute, cand cetatea era locuita, dar se pot simti mai liberi ca niciodata in inchisoarea de aici. Liberi sa se bucure in voie de ceea ce a devenit acest loc.

Diana Petrut