Valea Ariesului, o adevarata mina de aur pentru turismul romanesc
Renumita pentru frumusetile ei naturale, Valea Ariesului te poarta in inima Muntilor Apuseni, locul de bastina al motilor si care prezinta cele mai multe fenomene carstice de pe teritoriul Romaniei: ghetari ce isi pastreza gheata pana in mijlocul verii - Ghetarul de la Vartop, locul in care s-a gasit cea mai veche urma a omului de Neanderthal din Romania, sau chiar de la un an la altul - Ghetarul Scarisoara, care are o vechime de peste 3.500 de ani si adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania si al doilea ca marime din Europa, pesteri cu intrari gigantice - Coiba Mare, Cetatile Ponorului, Dracoaia, Portile Bihorului, si impodobite minunat cu stalagmite, stalactite si multe alte formatiuni carstice - Magura, Pestera Ursilor, Pestera Poarta lui Ionele, numeroase chei salbatice - Galbenei, Ordancusii, Ariesului, cascade inspumate - Varciorog, Patrahaitesti, Evantai, si varfuri muntoase cu panorame deosebite - Bihorul, Piatra Graitoare, Taul Mare.
Raul Aries, al carui nume provine din latinescul "aureus", insemnand "aur", izvoraste din Muntii Bihorului si, dupa apoximativ 164 km, se varsa in Mures, in aval de Ludus. Orasele Turda, Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe acest rau, iar bazinul sau cuprinde o regiune miniera foarte importanta - Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium, bogata in aur, argint si alte metale rare. La Rosia Montana, nu e de ratat Muzeul Mineritului Aurifer, unde pot fi vizitate fostele galerii romane formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, monumente istorice si unelte pentru minerit, gasite de arheologi in ruinele fostului oras. Intre Turda si Campeni, soseaua – DN75, urmeaza albia raului pe cea mai mare parte a cursului sau. Fiecare curba iti dezvaluie privelisti noi, singura constanta fiind pasunile presarate cu capite de fan, padurile dese si varfurile stancoase spectaculoase. O cale ferata ingusta, construita de austro-ungari pentru un tren cu aburi, merge aproape paralel cu drumul, intersectandu-se chiar cateodata. Mocanita suiera pe vremuri la fiecare halta de-a lungul vaii din zona miniera dintre Abrud si Turda, insa a fost oprita in 1913.
Mergand 7 kilometri spre vest de Turda, prin comuna Mihai Viteazul, se ajunge la bifurcatia catre Cheile Turzii, care ofera un peisaj carstic de o rara salbaticie: stanci inalte si abrupte, creste ascutite, turnuri de piatra, valcele pietroase, grohotisuri, arcade. Populata de daci din jurul anului 500 i.Hr., zona este acum rezervatie naturala, cu peste 1.000 de specii de plante si animale, unele reprezentand elemente rare, ca usturoiul salbatic, respectiv acvila de stanca. Cutreierand pe diversele carari, calatorii isi pot incanta privirea cu imaginea cascadelor ce se prabusesc de pe peretii stancosi si au ocazia de a explora reteaua de pesteri care strapung rocile calcaroase formate in Jurasic. Cheile adapostesc peste 60 de pesteri, printre cele mai importante numarandu-se: Pestera Morarilor, Pestera Liliecilor, Pestera Ungureasca, Pestera Cetatuia Mare, Pestera Ascunsa si Pestera Binder. Este, de asemenea, una dintre cele mai bune zone de alpinism si escalada din tara, avand aproximativ 250 de trasee de alpinism si escalada, unde se tin diverse concursuri si memoriale in fiecare an.
Un ocol de 8 kilometri catre sud ne poarta in uimitor de pitorescul sat Rimetea. La origini, satul a fost intemeiat de unguri, dar s-a dezvoltat cu adevarat numai atunci cand sasii au colonizat zona, in secolele XIII-XIV, pentru a exploata zacamintele de fier. In timp, minerii de origine germana s-au maghiarizat, astfel incat portul popular din Rimetea este specific doar acestui sat, avand influente maghiare si germane. Le puteti admira la Muzeul etnografic din sat, alaturi de instrumente pentru ingrijit animalele, pentru tors, razboaie de tesut ori lazi de zestre pictate in verde si rosu. Restaurarea a aproape jumatate din cele 315 gospodarii sasesti a adus localitatii medalia de argint "Europa Noastra" din partea Uniunii Europene. Cochet ca satele austriece, marginit de versanti abrupti de 650 de metri inaltime, incarcat de istorie si traditii, Rimetea face parte din patrimoniul UNESCO. La cativa kilometri se poate vizita Cetatea Coltesti, construita pe un varf de stanca la sfarsitul secolului al XIII-lea. Profilul uimitor al Pietrei Secuiului domina Rimetea in partea de est. Pentru a ajunge pe varful de 1.129 de metri, sunt necesare doua ore bune de urcus, insa de sus, panorama asupra Vaii Ariesului si Vaii Muresului iti taie rasuflarea.
La vest de Buru, numeroase sate de pe langa drum, precum Vidolm (faimos pentru padurea lui de larice, conservata din ultima era glaciara, acum 18.000 de ani), Ocolis si Lunca Ariesului, ofera vizitatorilor ocazia de a zabovi si de a le explora. Dincolo de soseaua principala, viata se desfasoara ca acum cateva sute de ani. Munca la sat poate fi istovitoare pentru localnici, dar pentru cei care doar privesc, este uimitor de pitoreasca. Peste tot in zona, versantii sunt presarati cu sfinte lacasuri de munte. Biserica de lemn de la Sartasu, sat aflat la capatul estic al Baii de Aries, a fost construita in 1780 si se inalta pe varful unui deal, la nord de drumul principal. Interiorul ei prezinta un ciclu de fresce naive, ilustrand povesti crestine. Astazi monumet istoric, in biserica se tine slujba o data sau de doua ori pe an. Ca un detaliu interesant, aici se practica inca obiceiul precrestin de a planta un puiet de brad pe mormantele copiilor.
La sud de Salciua, veti gasi Pestera Huda lui Papara, in care exista cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu peste 50.000 de exemplare. Accesul se poate realiza pe doua trasee: primul este din localitatea Salciua pe crucea albastra (cam 2 ore), iar cel de-al doilea este de la cabana Ramet, prin Cheile Rametului si localitatea Cheia, pe crucea albastra (4-5 ore). Pestera are o lungime impresionanta de aproximativ 5.200m, iar in preistorie si in vremea dacilor a fost folosita ca locuinta si loc de cult. Are un curs de apa subteran si un izvor la iesire despre a carui apa se spune ca ar fi tamaduitoare.
In Lupsa, Muzeul Etnografic Pamfil Albu ofera o imagine excelenta a vietii rurale locale. Gazduit de o casa din secolul XIX, cu doua niveluri, unul de piatra si unul de lemn, muzeul este situat in centrul satului. Colectia a fost creata in 1938 de catre un profesor care a adunat peste 8.000 de obiecte de importanta istorica locala si unelte gospodaresti traditionale. Pintre exponate, se numara si curiozitati, precum un pieptene din piele de arici, rafturi facute manual si gujbe sau ganjile (lanturi de lemn), considerate a fi unicat in muzeele de etnografie din tara. Acestora li se adauga alte doua piese remarcabile: steagul participant la marele eveniment de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia si masa devenita istorica prin faptul ca la ea statea si discuta cu oamenii din comuna marele revolutionar de la 1848 din Transilvania, Avram Iancu. Mai multe despre "Craiului Muntilor" puteti afla de la muzeul din Campeni care ii este dedicat eroului national ori vizitand Casa memoriala Avram Iancu.
Zona pitoreasca si deosebit de bogata, in toate sensurile posibile, bazinul Vaii Ariesului este, intr-adevar, o adevarata mina de aur pentru turismul romanesc si asa ar trebui sa ramana. Putine zone din lume se pot mandri cu o asemenea frumusete a peisajelor si densitate a minunilor naturii, bogatie a solului si istorie a locuitorilor sai. Isi asteapta cu bucurie vizitatorii, carora sa le dezvaluie, la fiecare pas, comorile sale nepretuite.
Sursa fotografie: http://pozele-lui-vlaho.blogspot.ro/
Mergand 7 kilometri spre vest de Turda, prin comuna Mihai Viteazul, se ajunge la bifurcatia catre Cheile Turzii, care ofera un peisaj carstic de o rara salbaticie: stanci inalte si abrupte, creste ascutite, turnuri de piatra, valcele pietroase, grohotisuri, arcade. Populata de daci din jurul anului 500 i.Hr., zona este acum rezervatie naturala, cu peste 1.000 de specii de plante si animale, unele reprezentand elemente rare, ca usturoiul salbatic, respectiv acvila de stanca. Cutreierand pe diversele carari, calatorii isi pot incanta privirea cu imaginea cascadelor ce se prabusesc de pe peretii stancosi si au ocazia de a explora reteaua de pesteri care strapung rocile calcaroase formate in Jurasic. Cheile adapostesc peste 60 de pesteri, printre cele mai importante numarandu-se: Pestera Morarilor, Pestera Liliecilor, Pestera Ungureasca, Pestera Cetatuia Mare, Pestera Ascunsa si Pestera Binder. Este, de asemenea, una dintre cele mai bune zone de alpinism si escalada din tara, avand aproximativ 250 de trasee de alpinism si escalada, unde se tin diverse concursuri si memoriale in fiecare an.
Un ocol de 8 kilometri catre sud ne poarta in uimitor de pitorescul sat Rimetea. La origini, satul a fost intemeiat de unguri, dar s-a dezvoltat cu adevarat numai atunci cand sasii au colonizat zona, in secolele XIII-XIV, pentru a exploata zacamintele de fier. In timp, minerii de origine germana s-au maghiarizat, astfel incat portul popular din Rimetea este specific doar acestui sat, avand influente maghiare si germane. Le puteti admira la Muzeul etnografic din sat, alaturi de instrumente pentru ingrijit animalele, pentru tors, razboaie de tesut ori lazi de zestre pictate in verde si rosu. Restaurarea a aproape jumatate din cele 315 gospodarii sasesti a adus localitatii medalia de argint "Europa Noastra" din partea Uniunii Europene. Cochet ca satele austriece, marginit de versanti abrupti de 650 de metri inaltime, incarcat de istorie si traditii, Rimetea face parte din patrimoniul UNESCO. La cativa kilometri se poate vizita Cetatea Coltesti, construita pe un varf de stanca la sfarsitul secolului al XIII-lea. Profilul uimitor al Pietrei Secuiului domina Rimetea in partea de est. Pentru a ajunge pe varful de 1.129 de metri, sunt necesare doua ore bune de urcus, insa de sus, panorama asupra Vaii Ariesului si Vaii Muresului iti taie rasuflarea.
La vest de Buru, numeroase sate de pe langa drum, precum Vidolm (faimos pentru padurea lui de larice, conservata din ultima era glaciara, acum 18.000 de ani), Ocolis si Lunca Ariesului, ofera vizitatorilor ocazia de a zabovi si de a le explora. Dincolo de soseaua principala, viata se desfasoara ca acum cateva sute de ani. Munca la sat poate fi istovitoare pentru localnici, dar pentru cei care doar privesc, este uimitor de pitoreasca. Peste tot in zona, versantii sunt presarati cu sfinte lacasuri de munte. Biserica de lemn de la Sartasu, sat aflat la capatul estic al Baii de Aries, a fost construita in 1780 si se inalta pe varful unui deal, la nord de drumul principal. Interiorul ei prezinta un ciclu de fresce naive, ilustrand povesti crestine. Astazi monumet istoric, in biserica se tine slujba o data sau de doua ori pe an. Ca un detaliu interesant, aici se practica inca obiceiul precrestin de a planta un puiet de brad pe mormantele copiilor.
La sud de Salciua, veti gasi Pestera Huda lui Papara, in care exista cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu peste 50.000 de exemplare. Accesul se poate realiza pe doua trasee: primul este din localitatea Salciua pe crucea albastra (cam 2 ore), iar cel de-al doilea este de la cabana Ramet, prin Cheile Rametului si localitatea Cheia, pe crucea albastra (4-5 ore). Pestera are o lungime impresionanta de aproximativ 5.200m, iar in preistorie si in vremea dacilor a fost folosita ca locuinta si loc de cult. Are un curs de apa subteran si un izvor la iesire despre a carui apa se spune ca ar fi tamaduitoare.
In Lupsa, Muzeul Etnografic Pamfil Albu ofera o imagine excelenta a vietii rurale locale. Gazduit de o casa din secolul XIX, cu doua niveluri, unul de piatra si unul de lemn, muzeul este situat in centrul satului. Colectia a fost creata in 1938 de catre un profesor care a adunat peste 8.000 de obiecte de importanta istorica locala si unelte gospodaresti traditionale. Pintre exponate, se numara si curiozitati, precum un pieptene din piele de arici, rafturi facute manual si gujbe sau ganjile (lanturi de lemn), considerate a fi unicat in muzeele de etnografie din tara. Acestora li se adauga alte doua piese remarcabile: steagul participant la marele eveniment de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia si masa devenita istorica prin faptul ca la ea statea si discuta cu oamenii din comuna marele revolutionar de la 1848 din Transilvania, Avram Iancu. Mai multe despre "Craiului Muntilor" puteti afla de la muzeul din Campeni care ii este dedicat eroului national ori vizitand Casa memoriala Avram Iancu.
Zona pitoreasca si deosebit de bogata, in toate sensurile posibile, bazinul Vaii Ariesului este, intr-adevar, o adevarata mina de aur pentru turismul romanesc si asa ar trebui sa ramana. Putine zone din lume se pot mandri cu o asemenea frumusete a peisajelor si densitate a minunilor naturii, bogatie a solului si istorie a locuitorilor sai. Isi asteapta cu bucurie vizitatorii, carora sa le dezvaluie, la fiecare pas, comorile sale nepretuite.
Sursa fotografie: http://pozele-lui-vlaho.blogspot.ro/