Primavara incepe cu zeci de sarbatori care readuc la viata buna dispozitie. Cu noua luni inainte de nasterea Mantuitorului, spre finalul lunii martie, crestinii ortodocsi din toate colturile tarii praznuiesc Buna Vestire, sau Blagovestenia, momentul in care se spune ca Fecioara Maria a fost anuntata de Arhanghelul Gavril ca poarta in pantece Sfantul Duh si deci il va naste pe fiul Domnului. O biserica de lemn cu un trecut „umblator” care poarta hramul „Bunei Vestiri” este localizata in Cormaia, judetul Bistrita-Nasaud. Inclusa pe lista monumentelor istorice, aceasta reprezinta un refugiu perfect mai ales pentru orasenii care vor sa evadeze din haosul cotidian in aceasta perioada a anului.



Buna Vestire este celebrata in apropierea echinoctiului de primavara, cand incep sa soseasca randunelele iar cucul incepe sa cante, motiv pentru care sarbatoarea este cunoscuta in popor si ca Ziua Cucului. La fel ca alte momente importante din an, si acesta este imbratisat de traditii mai mult sau mai putin neobisnuite, care au fost transmise din generatie in generatie in functie de zona.



Tamaie, clopotei, secure



In Transilvania, spre exemplu, fiecare familie pregateste in ajunul Bunei Vestiri clopotei, chibrituri si tamaie. Dimineata, primul membru al familiei care se trezeste pune tamaia intr-o oala cu jar, inconjoara locuinta de trei ori si face zgomot cu clopoteii pentru a alunga „spiritele malefice”.



Tot in Ardeal, aceasta este ultima zi cand pomii isi mai pot dovedi potentialul. „Daca nu rodesti, te tai!” i se zice celui care nu da semne ca va rodi curand si care este amenintat cu o secure. Ingrozit, se spune că pomul respectiv va da cu siguranta fructe gustoase.



O biserica greu incercata



Pentru cei care vor sa auda glasul cucului intr-un mediu cu totul deosebit, exista mai multe zone unde pot evada pentru cateva zile. Una dintre cele mai potrivite este, insa, fara indoiala, Bierica de lemn din satul bistritean Cormaia.



Localizat in incinta Manastirii Ortodoxe „Buna Vestire”, lacasul de cult a fost ridicat in prima jumatate a secolului al XVIII-lea si face parte din sirul “bisericilor umblatoare”, fiind stramutat de mai multe ori inainte de a reveni la amplasamentul sau initial.



Mutata de la un veac la altul



Din cauza presiunilor politice, aceasta a fost mutata prima data in 1761. Constructia a fost demontata in jurul anului 1800 si dusa de localnici pe o colina din apropierea satului. Aproape 60 de ani mai tarziu, biserica a fost din nou mutata, de aceasta data pe malul stang al Somesului, unde avea rol de biserica parohiala a zonei. In 1994, constructia a fost deplasata cativa metri pentru a face loc unui alt edificiu. Ultima mutare a avut loc in urma cu doar cativa ani, in 2003, cand biserica a fost demontata si pusa din nou in locul in care se afla si in ziua de azi, pentru a sluji ca biserica pentru asezamantul monahal randuit in acest loc.



Cormaia este una dintre cele doua localitati aflate in administratia orasului Singeorz-Bai. Aceasta este amplasata la doar trei kilometri de localitatea de resedinta, pe malurile vaii Cormaia. Accesul se face pe DN 17 D, care strabate orasul Singeorz-Bai de la un capat la altul, iar apoi pe D.C.2 B, paralel cu valea Cormaia. Singeorz-Bai se afla in nord-estul judetului Bistrita Nasaud, pe cursul superior al raului Somesul Mare, la o distanta de 50 de kilometri de municipiul Bistrita.



Ionut Vasilescu