|
Piesa din piesa: Timisorenii merg la teatru in Sinagoga din Fabric, din lipsa de fonduriConstructia de pe Strada Ion Creanga nr. 16 este o adevarata bijuterie arhitecturala, realizata dupa planurile arhitectului maghiar Lipot Baumhorn. Proiectata dupa modelul marilor sinagogi neologe de pe cuprinsul Imperiului Austro-Ungar, forma lacasului din Fabric se aseamana cu cele din Rijeka, Szolnok sau Becicherecul Mic. Construita peste un lacas mai micEdificiul actual din centrul Timisoarei a fost construit pe locul in care exista inainte o alta sinagoga mai mica a comunitatii evreiesti de rit ortodox. Evreii din Timisoara au hotarat sa ridice actualul lacas de cult dupa ce precedentul devenise neincapator. Partea exterioara a actualului lacas are o fatada monumentala cu placi ceramice policrome, care alterneaza cu tencuiala alba. Initial, lacasul de cult era prevazut cu doua intrari: una pentru barbati, printr-un vestibul si a doua pentru femei, direct din strada. Un leu pentru… sinagogaPentru ridicarea sinagogii, autoritatile locale au organizat o loterie publica pentru a atrage fonduri. Restul banilor au provenit din donatiile enoriasilor. Anul 1985 a adus, din nefericire, inchiderea lacasului. Acesta a fost lasat apoi in paragina si vandalizat in repetate randuri. In ciuda acestui lucru, cladirea a fost inclusa pe lista monumentelor istorice in anul 2004. Intr-un final, ramasa fara bani de renovare, comunitatea evreiasca a decis in 2009 sa cedeze Sinagoga din cartierul Fabric pe o perioada de 35 ani Teatrului National Mihai Eminescu din Timisoara. Cu un an inainte, Teatrul National primise in folosinta si fostul manej imperial folosit de imparateasa Maria Tereza. In prezent, Sinagoga din Fabric continua sa fie folosita pentru prezentarea spectacolelor teatrale. Ionut Vasilescu |