Parteneriat de promovare turistica a regiunii Horezu
La sfarsitul saptamanii trecute, la Sudrigiu, in judetul Bihor, a fost semnat un parteneriat care prevede promovarea turistica a regiunii Horezu, impreuna cu zona Muntilor Apuseni si Geoagiu Bai. Potrivit primarului orasului Horezu, Constantin Nitu, "a fost prima mare intalnire a celor trei zone de elita ale Romaniei, declarate in ultimii trei ani destinatii turistice de excelenta - Horezu, Muntii Apuseni si Geoagiu Bai. Fiecare din cele trei zone le va promova pe celelalte. Atunci cand, de exemplu, la Horezu va fi o manifestare, zona Apusenilor si Geoagiu vor fi prezente cu standuri proprii. Asta va duce la cresterea numarului de turisti si, implicit, a incasarilor. Vorbindu-li-se de Horezu celor care vin in Apuseni sau la Geoagiu inseamna foarte mult la capitolul promovare".
Conform edilului, declararea depresiunii ca destinatie turistica de excelenta, la nivel international, dar si finalizarea Transalpinei, au dus la o crestere a turismului in zona Horezu cu cel putin 20 de procente in 2011: "Daca in anii trecuti vorbeam de 100.000 de turisti la Horezu, din cifrele raportate la manastirea Hurezi, acum ea se duce la 120.000. Ca primarie pot spune ca am dublu numarul autorizatiilor de constructie pentru pensiuni. Sunt 15 in lucru la aceasta ora si altele in diferite etape".
Localitatea Horezu, mentionata pentru prima oara intr-un document din 1487, se afla in centrul depresiunii cu acelasi nume si este marginita la nord de Muntii Capatanii, iar la sud de Magura Slatioarei si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani. Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric si monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesti, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc., orasul Horezu fiind astazi cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Aici exista inca mesteri care manuiesc cu abilitate vechile instrumente, "cornul" si "gaita", pentru decorarea obiectelor din ceramica. Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul. Totodata, langa Horezu, pe Varful Romani, la 1.700 de metri altitudine, se lucreaza la cea mai noua statiune montana, numita de autoritatile locale "a 90-a localitate a Valcii".
Despre acest subiect s-a mai scris aici.
Andreea Milici
Conform edilului, declararea depresiunii ca destinatie turistica de excelenta, la nivel international, dar si finalizarea Transalpinei, au dus la o crestere a turismului in zona Horezu cu cel putin 20 de procente in 2011: "Daca in anii trecuti vorbeam de 100.000 de turisti la Horezu, din cifrele raportate la manastirea Hurezi, acum ea se duce la 120.000. Ca primarie pot spune ca am dublu numarul autorizatiilor de constructie pentru pensiuni. Sunt 15 in lucru la aceasta ora si altele in diferite etape".
Localitatea Horezu, mentionata pentru prima oara intr-un document din 1487, se afla in centrul depresiunii cu acelasi nume si este marginita la nord de Muntii Capatanii, iar la sud de Magura Slatioarei si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani. Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric si monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesti, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc., orasul Horezu fiind astazi cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Aici exista inca mesteri care manuiesc cu abilitate vechile instrumente, "cornul" si "gaita", pentru decorarea obiectelor din ceramica. Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul. Totodata, langa Horezu, pe Varful Romani, la 1.700 de metri altitudine, se lucreaza la cea mai noua statiune montana, numita de autoritatile locale "a 90-a localitate a Valcii".
Despre acest subiect s-a mai scris aici.
Andreea Milici