Obiceiuri de Paste: de la cocosii albi care aduc noroc, la pomii care „dau” oua
Cea mai importanta sarbatoare a crestinilor are loc anul acesta pe 20 aprilie. Invierea Domnului, sau Sarbatoarea Pascala, reprezinta cel mai bun prilej de a trai clipe frumoase alaturi de cei dragi. Sarbatoarea poate fi asociata si cu primavara, retrezirea naturii simbolizand noua viata a crestinilor de dupa crucificarea si Invierea lui Iisus.
La fel ca multe alte sarbatori din timpul anului, si Pastele este imbratisat de o sumedenie de obiceiuri si traditii, care difera de la o zona la alta, dar care continua sa fie respectate cu sfintenie chiar si in zilele noastre.
Pentru intampinarea Pastelui, credinciosii se pregatesc prin Postul Pastelui, numit si "Postul Cel Mare", care dureaza 48 de zile. Oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti, iar ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor". Aceasta incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. In zilele de joi si vineri din Saptamana Patimilor, numite "Joia Mare" si "Vinerea Mare", se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In aceasta zi, se tine post negru.
Traditii si obiceiuri din tara
- in noaptea de Inviere, fetele din Bucovina se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. In zorii zilei de Pasti, fetele se spala pe fata cu aceeasi apa, ca sa fie frumoase tot anul.
- in Maramures, copiii merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului in dimineata primei zile de Pasti. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
- la Calarasi, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Conform datinei, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
Pomi impodobiti cu oua
- in Moldova, in dimineata de dupa Inviere se pun un ou rosu si unul alb intr-un bol plin cu apa si cu monede. Copiii isi clatesc fata cu apa respectiva si isi ating obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.
- in Surdesti, gospodinele impodobesc pomii din curte cu oua, in semn de belsug. Femeile iau ouale crude, le sparg cu grija intr-un capat, folosind continutul, iar apoi pun coaja in pom. Numarul de oua din pomi indica harnicia bucataresei.
- in Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
La fel ca multe alte sarbatori din timpul anului, si Pastele este imbratisat de o sumedenie de obiceiuri si traditii, care difera de la o zona la alta, dar care continua sa fie respectate cu sfintenie chiar si in zilele noastre.
Pentru intampinarea Pastelui, credinciosii se pregatesc prin Postul Pastelui, numit si "Postul Cel Mare", care dureaza 48 de zile. Oficial, postul incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti, iar ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor". Aceasta incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. In zilele de joi si vineri din Saptamana Patimilor, numite "Joia Mare" si "Vinerea Mare", se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In aceasta zi, se tine post negru.
Traditii si obiceiuri din tara
- in noaptea de Inviere, fetele din Bucovina se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. In zorii zilei de Pasti, fetele se spala pe fata cu aceeasi apa, ca sa fie frumoase tot anul.
- in Maramures, copiii merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului in dimineata primei zile de Pasti. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
- la Calarasi, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Conform datinei, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
Pomi impodobiti cu oua
- in Moldova, in dimineata de dupa Inviere se pun un ou rosu si unul alb intr-un bol plin cu apa si cu monede. Copiii isi clatesc fata cu apa respectiva si isi ating obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.
- in Surdesti, gospodinele impodobesc pomii din curte cu oua, in semn de belsug. Femeile iau ouale crude, le sparg cu grija intr-un capat, folosind continutul, iar apoi pun coaja in pom. Numarul de oua din pomi indica harnicia bucataresei.
- in Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.