La Sfantu Gheorghe, luna mai debuteaza cu Festivalul kurtoskolacs-ului
La inceputul lunii mai, cei care ajung prin municipiul Sfantu Gheorghe vor avea parte de o primire... dulce. Asta deoarece acolo se desfasoara cea de-a doua editie a Festivalului kurtoskolacs-ului, cum i se spune in limba maghiara colacului secuiesc invelit in zahar ars, un produs foarte popular la sarbatori si targuri. Scopul evenimentului este acela de a promova acest produs traditional, dar si de a atrage turistii intr-o zona renumita pentru frumusetea ei. "Kurtoskolacs-ul, alaturi de painea de casa cu cartofi, este brandul nostru, toata lumea care vine aici il cumpara ca souvenir. Noi vrem sa promovam cat mai mult acest produs, vrem sa se stie originea lui si cum se prepara, pentru ca este o reteta foarte simpla (...) Kurtos-ul are si o poveste, si o forma interesanta, este cilindric si are o gaura in mijlocul lui, dar si tehnologia de preparare e deosebita", a declarat Albert Zoltan, reprezentantul Asociatiei pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Judetean Covasna, citat de Agerpres.
''Kurtos'' in limba maghiara inseamna burlan sau horn si este evident ca denumirea provine de la asemanarea cu aceste obiecte. Ingredientele de baza ale colacului secuiesc, conform retetei traditionale, sunt zahar, faina de grau, unt, lapte, oua, drojdie si sare, precum si nuca macinata sau tocata, migdale, scortisoara si zahar vanilat pentru glazura, iar regula este ca acesta sa fie copt direct pe jar. Se spune ca povestea kurtos-ului a pornit pe vremea cand tatarii au invadat Transilvania, iar oamenii s-au refugiat in pesteri. Tatarii au asteptat stiind ca acestia vor iesi atunci cand hrana li se va termina, dar cei din pestera au facut din ce mai aveau un fel de cozonac pe bat pe care l-au pus afara pentru pasari, dorind sa arate astfel ca mai au inca destula mancare. Tatarii au zis ca nu are rost sa astepte si au plecat.
La prima editie a festivalului, desfasurata anul trecut tot la Sfantu Gheorghe, au participat 13 echipe de cofetari si patiseri profesionisti si amatori din judetul Covasna, iar anul acesta sunt asteptati si mai multi. Organizatorii au editat chiar si o carte despre colacul secuiesc, potrivit careia prima atestare documentara a kurtos-ului dateaza din anul 1450, iar prima reteta cunoscuta din anul 1784 - cea a contesei Mikes Maria din Zabala. In carte sunt prezentate si produse din intreaga lume inrudite cu acesta, cum ar fi "Baumkuchen", o specialitate raspandita in Germania, "Gateau a la broche" sau "Sekacz", un desert similar preparat in Lituania, Franta si Polonia, "Prugeltorte" ori "Prugelkrapfen", o prajitura comuna in Austria, in special in satele tiroleze. Alte produse inrudite cu kurtos-ul sunt "Spettekaka" din Sudul Suediei, "Trdlo-Trdelnik-Trdelnice", o delicatesa destul de raspandita in Cehia si Slovacia, precum si "Baumstriezel", popular in satele sasesti din Transilvania.
''Kurtos'' in limba maghiara inseamna burlan sau horn si este evident ca denumirea provine de la asemanarea cu aceste obiecte. Ingredientele de baza ale colacului secuiesc, conform retetei traditionale, sunt zahar, faina de grau, unt, lapte, oua, drojdie si sare, precum si nuca macinata sau tocata, migdale, scortisoara si zahar vanilat pentru glazura, iar regula este ca acesta sa fie copt direct pe jar. Se spune ca povestea kurtos-ului a pornit pe vremea cand tatarii au invadat Transilvania, iar oamenii s-au refugiat in pesteri. Tatarii au asteptat stiind ca acestia vor iesi atunci cand hrana li se va termina, dar cei din pestera au facut din ce mai aveau un fel de cozonac pe bat pe care l-au pus afara pentru pasari, dorind sa arate astfel ca mai au inca destula mancare. Tatarii au zis ca nu are rost sa astepte si au plecat.
La prima editie a festivalului, desfasurata anul trecut tot la Sfantu Gheorghe, au participat 13 echipe de cofetari si patiseri profesionisti si amatori din judetul Covasna, iar anul acesta sunt asteptati si mai multi. Organizatorii au editat chiar si o carte despre colacul secuiesc, potrivit careia prima atestare documentara a kurtos-ului dateaza din anul 1450, iar prima reteta cunoscuta din anul 1784 - cea a contesei Mikes Maria din Zabala. In carte sunt prezentate si produse din intreaga lume inrudite cu acesta, cum ar fi "Baumkuchen", o specialitate raspandita in Germania, "Gateau a la broche" sau "Sekacz", un desert similar preparat in Lituania, Franta si Polonia, "Prugeltorte" ori "Prugelkrapfen", o prajitura comuna in Austria, in special in satele tiroleze. Alte produse inrudite cu kurtos-ul sunt "Spettekaka" din Sudul Suediei, "Trdlo-Trdelnik-Trdelnice", o delicatesa destul de raspandita in Cehia si Slovacia, precum si "Baumstriezel", popular in satele sasesti din Transilvania.