In urma cu 140 de ani, in capitala Romaniei a fost descoperit un izvor vindecator exploatat o vreme de catre administratia locala de atunci. Faima izvorului a circluat rapid, astfel ca Bucurestiul a fost la un pas sa fie transformat intr-o statiune balneara. Totul s-a sfarsit, insa, odata cu secarea izvorului. 

Dupa ce s-a facut marea descoperire, doctorul Penescu, baneologul epocii, a stabilit imediat ca apele au calitati curative. Primaria nu a stat mult pe ganduri si a dispus amenajarea celor necesare pentru exploatare, spre a atrage turistii si a trata bolnavii. 

Parc cu promenada 

In scurt timp, s-au montat baraci de scandura in jurul izvorului, denumit "Sfanta Maria", s-a pietruit soseaua pana la izvor si s-a amenajat un parc, cu promenada, prin care isi faceau plimbarea turistii si, mai ales, bolnavii.  

"Duminicile venea sa cante si o muzica militara, tramvaiele cu imperiala pline de lume se succedau, in frunte vagonul cu muzica si in urma trei sau patru vagoane cu public. Pana la ora 12 dimineata, petrecerea bucurestenilor era la apele Vacaresti", nota atunci ziaristul Anton Bacalbasa. 

Secarea izvorului fertil  

Cercetarile facute de doctorul Penescu au scos la iveala ca apele respective erau bune nu doar pentru unele afectiuni interne, ci si pentru tratarea infertilitatii femeilor. Izvorul a fost sfintit, iar faima a mers mai departe, ajungand pana in Europa.  

"Minunea" din Bucuresti nu a tinut, insa, decat 9 ani, pana in 1880. O serie de lucrari de canalizare executate in zona au provocat, atunci, din senin, secarea sursei tamaduitoare. Odata cu el, a pierit si sansa ca Bucurestiul sa devina statiune balneara. 

Despre acest subiect s-a mai scris si aici.